Activitatea europarlamentarilor români în actuala legislatură este nesatisfăcătoare, relevă un studiu dat publicităţii, marţi, de Institutul European pentru Democraţie Participativă (IEDP) - Qvorum, preluat de Agerpres.
”Delegaţia României nu a reuşit încă să-şi fructifice al şaptelea potenţial de influenţă pe care îl deţine în Parlamentul European (PE), potenţial calculat prin prisma numărului de deputaţi şi al funcţiilor deţinute”, indică studiul 'Europarlamentarii la raport: cum ne reprezintă în Europa?'.
Conform studiului, per ansamblu, membrii delegaţiei României sunt fruntaşi la activităţi pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luări de cuvânt (locul 4) sau declaraţii scrise (locul 5).
În schimb, în cazul activităţilor concrete, unde sprijinul politic este o condiţie esenţială, precum în cazul alocării rapoartelor şi avizelor, România se află doar la jumătatea clasamentului (locurile 15 şi respectiv 13). Doar câţiva dintre deputaţii români s-au descurcat bine şi la aceste capitole.
”România are cel mai scăzut grad de prezenţă în cadrul PE dintre toate cele 27 de state membre. Eurodeputaţii români au pus acest fapt pe seama participării multora dintre ei la campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din toamna-iarna lui 2009”, semnalează studiul.
În opinia Qvorum, explicaţia este pe jumătate valabilă, deoarece alte state membre care au avut alegeri în această perioadă înregistrează, de asemenea, rate de prezenţă scăzute, în timp ce media de prezenţă a României a început să crească în ultimele două luni.
Directorul IEDP - Qvorum, Doru Franţescu, a explicat că un factor al creşterii prezenţei şi activităţilor eurodeputaţilor români în ultimele două luni îl constituie mediatizarea crescândă în ţară a comportamentului lor.
Studiul arată că,
