Rupt de realitate, confruntat cu o criză identitară şi, probabil, cu o cădere nervoasă, Hosni Mubarak a înţeles cu greu că poporul nu îl mai vrea în fruntea Egiptului. Psihologii şi politologii consultaţi de revista "Time" şi de site-ul LiveScience.com explică ce se petrece în mintea unui dictator şi ce îl determină, în cele din urmă, să renunţe la putere. Sursa: REUTERS

"În mintea unui dictator există întotdeauna o voce care îi spune: «Trebuie sa pleci»", susţine Ian Lustick, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Pennsylvania. Dar, potrivit acestuia, dictatorul ascultă, la începutul revoltei populare, de "vocile şovăielnice" care îi spun să rămână acolo unde este.

Câinele îşi arată colţii, dar e gata să fugă

"Totuşi, după o perioadă, dictatorul încetează să mai fie îngrijorat de viitorul

îndepărtat şi, în schimb, începe să fie preocupat de pericolul apropiat de a se fi

înşelat. Aşa s-a întâmplat în cazul tuturor, de la şahul Iranului la Nicolae Ceauşescu. Toţi au ţinut discursuri, spunând «Nu am de gând să plec», după care au plecat brusc", remarcă Ian Lustick.

MULTIMEDIA VIDEO evz.roVezi mai multe Mubarak a fugit de la putere

Lustick descrie, în continuare, cât de umilitor este pentru un dictator să realizeze că ultimul lucru pe care îl poate face din această postură nu este un act eroic, ci luarea unei decizii pragmatice pentru a-şi salva pielea şi averea. "Gândiţi-vă la un câine care mârâie şi îşi arată colţii, ca şi cum ar fi gata să muşte!. În acelaşi timp, însă, el este pe punctul de a fugi cu coada între picioare", explică Lustick.

Izolarea de mase şi criza identitară

În opinia lui Jonathan Hadit, psiholog la Universitatea din Virginia, faptul că Mubarak era izolat de mase şi înconjurat de consilieri care îi spuneau doar ce vroia să audă l-a făcut pe acesta să se agaţe