Nici după ce-a decretat doliu național pentru cele 18 victime ale accidentului rutier din Muntenegru ca să-și spele cu lacrimi de crocodil imaginea publică, premierul jucător de baschet nu știa nimic exact despre acestea: „am primit informații că toți au fost identificați și vor fi aduși în țară”. În realitate, doar 6 din 18 fuseseră identificați urmând ca procedura să se finalizeze la București. Să-l mai crezi pe Ponta! Cam ăsta e procentajul de adevăr din spusele sale: o treime. Uneori, nici atât.

Așa că rudele victimelor au fost trimise la IML în timp ce premierul și miniștrii de interne, externe și al apărării în haine cernite primeau coșciugele și asistau la slujba de pe pistă de parcă decedații le aparțineau. Ca întotdeauna surplusul de paradă trădează lipsa de decență. Iar politicienii nu s-au sfiit deloc transformând o tragedie reală într-o piesă cu licitație – unde s-a supralicitat la maximum: Camera a oferit bani, PC a oferit sânge iar dl. Blaga a cerut demisia lui Corlățean. Așa se face la cormuniștii chinezi – cu care liderul PDL tocmai și-a descoperit „aceleași valori”.

La noi gestul a părut excesiv chiar dacă dnii Corlățean și Ponta făceau sport la ora când trebuiau să știe ce s-a întâmplat. Pesemne că subalternii n-au îndrăznit să-i strice ziua „Tovarășului” cu vești proaste și l-au lăsat să dea la coș. Cu toate sentimentele coborâte în bernă, premierul a mai avut puterea să-l facă „hienă politică” pe MRU care criticase decalajul orar dintre dl. Ponta și realitate. Dar cum să tacă? Tocmai când cel care l-a hăcuit anul trecut o zbârcise?

Mai rezervat, dl. Antonescu și-a văzut de funeraliile propriei Constituții unde se lăuda că a inclus toate promisiunile USL (de parcă era programul de guvernare! USL trebuia să-și țină promisiunile, nu să le pună unde nu trebuie) și unde a transformat Parlamentul în prima putere în stat, deasupra