În Piaţa Romană, trecătorii – cei cu părul alb, de obicei, – se opresc la gardul Academiei de Studii Economice, uitîndu-se la panourile expuse acolo. Cineva a avut iniţiativa de a atrage astfel atenţia asupra monumentelor istorice, temă importantă pentru educaţia naţională. S-a început cu o prezentare a activităţii de restaurare şi întreţinere a vechii arhitecturi civile şi ecleziastice pe care o desfăşoară în Ardeal Mihai Eminescu Trust, organizaţia fondată şi condusă de Lady Jessica Douglas-Home, care avusese atunci o expoziţie în clădirea ASE. Mai tîrziu au apărut fotografii ce înfăţişau biserici şi cule din nordul Olteniei, imagini din colecţia arhitectului Andrei Pănoiu, a cărui viaţă a fost consacrată studierii monumentelor din această zonă.

În momentul de faţă, expoziţia de pe gard prezintă vederi bucureştene din secolul al XIX-lea, culese din albumul Preziosi. Deşi aceste acuarele erau cunoscute cel puţin de cei care se interesează de trecutul oraşului, fiind publicate în 1935 de Victor Brătulescu (cu o prefaţă de N. Iorga), a fost o bună idee să fie reproduse pe cartoane mari, cu toate explicaţiile de care au nevoie spectatorii. Nu ştiu dacă se înţelege cîtă muncă, probabil gratuită, presupune această pedagogie pe stradă!

DE ACELASI AUTOR Johnny Morţi şi manechine Un caz de mutilare Portarul şi rubinulVorbeam data trecută de Szathmáry. El a fost asociat cu Amedeo Preziosi (1816-1882), pe care l-a întîlnit prin 1868-1869, cînd se găseau amîndoi la Bucureşti. Conte şi maltez, adică de o origine exotică pentru noi, Preziosi făcuse studii de pictură la Paris şi, din 1844, după călătorii în Orient, se stabilise la Constantinopol. Prezenţa lui în Capitala lui Carol I este indicată de datele pe care le-a notat pe marginea desenelor sale. De pildă, la 1 iulie 1868 era lîngă căruţa unor ţărani care poposiseră în mijlocul viilor de la Filaret, de unde