Există în România obiceiul ca noii miniştri ai Învăţămîntului să schimbe o serie de măsuri sau prevederi legale luate de predecesorii lor. Chiar dacă intenţia este uneori bună, realitatea românească depăşeşte cu mult o simplă hotărîre sau o simplă intenţie. Pentru ca o schimbare să fie bună (reformistă) este nevoie de cunoaşterea perfectă a realităţilor, de fundamentare riguroasă, de implementare precisă, de prevederea exactă a consecinţelor etc. Or, la noi, exact aşa ceva nu s-a făcut niciodată. Schimbările propuse de diverşii miniştri din ultimii 20 de ani nu au fost reformiste, ci s-au dovedit a fi simple cîrpeli. Unele din ele cu consecinţe dezastruoase. O asemenea măsură nepotrivită este cea cuprinsă în noua lege a învăţămîntului propusă recent de dl Daniel Funeriu. Am în vedere eliminarea filozofiei şi a logicii de pe lista disciplinelor la care elevii pot susţine cea de-a doua probă scrisă de bacalaureat. Cu alte cuvinte, dacă pentru anul 2010, una dintre probele scrise la examenul de bacalaureat are loc la o disciplină socio-umană (filozofie, logică, geografie, economie, psihologie sau sociologie), atît pentru elevii de la filiera teoretică, profilul umanist, cît şi pentru cei de la filiera vocaţională, începînd cu 2011 se propune ca alegerea să se facă la una dintre cele patru discipline enumerate mai sus (geografie, economie, psihologie sau sociologie), deci fără filozofie şi logică. Această măsură abuzivă, cinică şi perversă reprezintă punctul final al unei serii de măsuri îndreptate împotriva unei discipline ce era cîndva mîndria ştiinţelor. La ora actuală, în învăţămîntul superior autohton nu se mai ţin cursuri de filozofie decît la foarte puţine specializări. Nu se mai ţin nici măcar la Litere, deşi aici se învaţă despre Searle, Austin, Kripke ori Wittgenstein. Un simplu curs de introducere în filozofie (de filozofia limbajului, de filozofia cul