aflate în conflict şi-au ocupat poziţiile pentru luptele viitoare. Cu gândul la electoratul "naţional" din Transilvania, o parte a partidelor din guvern au demarat o adevărată cruciadă aflate în conflict şi-au ocupat poziţiile pentru luptele viitoare. Cu gândul la electoratul "naţional" din Transilvania, o parte a partidelor din guvern au demarat o adevărată cruciadă împotriva documentului, sperând că intransingenţa de operetă îi va ajuta să treacă pragul de intrare independentă în parlament. Biserica, vulnerabilizată de conflictele interne care au dus la împărţirea Ardealului în sfere de influenţă, a cerut restituirea totală a proprietăţilor Gojdu, chiar dacă nimic nu a împiedicat-o, până acum, să deschidă proces împotriva Ungariei. Ascendentul pe care, în mod evident, Budapesta şi l-a creat, de-a lungul timpului, asupra Bucureştiului nu vine doar din prestaţia defectuoasă a diplomaţiei, ci din întregul exerciţiu de guvernare suportat de România. Acordul a fost retras de ministerul de resort şi retrimis apoi în comisiile parlamentare, pentru că respingerea în plen era iminentă. Deşi cunoscut de toate partidele participante la guvernare din faza de negociere, documentul şi-a pierdut sprijinul politic, odată cu erodarea coaliţiei. Practic, în parlament, majoritatea guvernamentală a încetat să mai existe. Acordul "Gojdu" nu este singura victima a ostilităţilor. Legile securităţii naţionale, reforma constituţională şi statutul minorităţilor s-au transformat, din obiect al dezbaterii, în capete de acuzare. Evident, căutând în arhivele recente, îi poţi surprinde pe fiecare dintre actori, că, de-a lungul timpului, au ocupat aceleaşi poziţii pe care astăzi le critică atât de dur. Imunitatea angajaţilor din serviciile secrete sau poliţie este o idee cu care toţi liderii României au cochetat, în speranţa că îşi vor asigura sprijinul acestor instituţii. Promisiuni ferme pentru