Copiii de 3 ani ar trebui să ştie stema ţării, să cunoască tradiţiile minorităţilor şi să descrie Ziua Unirii, potrivit fişelor de evaluare impuse de Ministerul Educaţiei. Oficialii recunosc că există „exagerări", dar le consideră irelevante. Psihologii, în schimb, le cred periculoase.
"Mă cheamă Maria (sau Mihai, sau Ioana), am 3 ani şi merg la grădiniţa de lângă muzeu. La grădiniţă mă joc cu toţi copiii, chiar dacă aparţin unor minorităţi. De Ziua Naţională desenez împreună cu colegii mei stema ţării". Aşa ar trebui să vorbească un copil care abia a intrat în învăţământul preşcolar, în opinia Ministerului Educaţiei, dacă ne luăm după fişele de evaluare pe care trebuie să le completeze educatoarele începând de anul acesta.
Evaluarea standardizată în învăţământul preşcolar este o cerinţă a noii Legi a educaţiei. Aşa că ministerul a trimis la inspectoratele şcolare din toată ţara fişe de evaluare - una pentru categoria de vârstă 3-5 ani şi alta pentru categoria 5-7 ani. De aici, documentele au ajuns la educatoare, care trebuie să completeze, pentru fiecare copil din grupă, cele opt pagini de criterii şi să scrie în dreptul lor dacă respectivul comportament este însuşit, în dezvoltare sau absent.
Evaluarea începe încă din momentul în care copiii intră la grădiniţă. În primele două săptămâni, „educatoarele vor observa copiii în timpul diferitelor momente ale programului zilnic şi vor dialoga atât cu părinţii, cât şi cu copiii în vederea obţinerii unei imagini cât mai apropiate de realitate", potrivit scrisorii metodologice pentru învăţământul preşcolar, redactată de oficiali ai Ministerului Educaţiei. Apoi începe completarea listei: ia copilul parte la discuţii? Învaţă cuvinte noi? Ştie să cânte?
Pe lângă criteriile obişnuite pentru evaluarea unui copil de 3-5 ani, fişa de evaluare conţine şi cerinţe de-a dreptul aberante: educatoarele tr
