Si liberalii, si democratii par sa accepte sfirsitul, cu singura certitudine ca va urma o criza.
Nici unii, nici ceilalti nu au pregatit un plan B: ce vor face dupa ce se va rupe actuala Alianta D.A.? Liberalii nu stiu cam ce ar putea face la urmatoarele alegeri, pe cind Basescu nu stie cam cine ar putea guverna in numele sau.
Dar daca dupa viitoarele alegeri, oricind vor fi ele, vor constata ca nu au alta solutie decit sa guverneze tot impreuna?
Traian Basescu a fixat practic termenul de garantie al actualei guvernari: 1 ianuarie 2007. Fara sa aiba de fapt un cuvint de spus, liberalii s-au facut ca sint de acord si cele doua partide au inceput deja sa fixeze detaliile: cum se vor impaca in astea citeva luni care au mai ramas din domiciliul obligatoriu comun.
Au convenit pentru sedinte regulate cu mai putini participanti, de unde intelegem ca pina acum se certau pentru ca se trezeau cu toti neavenitii la masa. In mod ciudat, parca s-au linistit, ca un cuplu care trece prin divort, dar macar are o perspectiva clara: data sentintei finale.
Acum, ca fiecare stie exact cind va scapa de ceilalti – dupa 1 ianuarie 2007 – s-au mai calmat.
Dar asta doar la centru; prin judetele unde taciunii mocneau, flacarile s-au aprins. Daca tot se despart peste mai putin de un an, daca tot nu au un guvern de carat in spate si nici o integrare de trecut linia de sosire politicienii locali nu mai inteleg de ce ar trebui sa pastreze aparentele.
Asa ca in timp ce la Bucuresti se face partajul civilizat, Alianta se destrama cu scandal prin judete.
Dar fara acoperisul comun, fiecare ramine pe drumuri. PNL are in continuare nevoie disperata de locomotive electorale, dupa ce a reusit sa marginalizeze cele mai populare figuri ale sale, Theodor Stolojan si Mona Musca. Calin Popescu-Tariceanu este un mai bu