Primăria Cluj-Napoca se află pe un loc codaş în topul oraşelor din Ardeal în ceea ce priveşte fondurile nerambursabile accesate de la Uniunea Europeană În cei patru ani de "guvernare" Boc, Primăria Cluj-Napoca se află pe un loc codaş în topul oraşelor din Ardeal în ceea ce priveşte fondurile nerambursabile accesate de la Uniunea Europeană

În cei patru ani de "guvernare" Boc, primăria clujeană a obţinut de la UE câte un euro pe cap de locuitor. Primăria Satu Mare a obţinut

de 282 de ori mai mult.

În Ardeal, situaţia fondurilor europene în perioada 2004-2008 diferă de la primărie la primărie. Municipalitatea Sătmarului a obţinut cele mai mari sume de bani de la UE - 32,5 milioane de euro. În schimb, primăria aşa-zisei capitale a Ardealului, Cluj-Napoca, a reuşit contraperformanţa de a accesa, în calitate de solicitant, numai 350.000 de euro.

Raportat la cei 317.953 de locuitori ai municipiului Cluj-Napoca, suma de 350.000 de euro obţinută de primărie reprezintă cam un euro pe cap de locuitor. Din banii UE s-ar fi putut realiza, spre exemplu o centură ocolitoare, în schimb, Primăria Cluj-Napoca a reuşit să acceseze contravaloarea unui pachet de napolitane pentru fiecare clujean.

Cel mai valoros proiect care se află în portofoliul primăriei clujene a fost implementat în 2007 şi se referă la sprijinirea a două centre de zi pentru copii, cu 166.000 de euro. Pe de altă parte, cel mai important proiect al Primăriei Satu Mare a fost modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă pentru care UE a alocat 26,52 milioane euro.

Cluj-Napoca nu numai că pierde competiţia cu alte municipii reşedinţă de judeţ din Ardeal, dar este depăşit chiar de un oraş din judeţ, de zece ori mai mic - Dejul - care a obţinut de la UE nu mai puţin de patru milioane de euro.

"Moştenirea de tristă amintire"

De ce nu a obţinut primăria cluje