În 1981, prim-ministrul şi totodată liderul Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP), generalul Wojciech Jaruzelski, impusese legea marţială în Polonia cu scopul de a pune capăt mişcărilor sociale din ţara respectivă şi de a reprima orice fel de opoziţie la adresa guvernului pe care îl conducea (inclusiv desfiinţarea sindicatului "Solidaritatea").
Atitudinea critică pe care Ceauşescu a avut-o faţă de Wojciech Jaruzelski are conexiuni evidente cu evenimentele ce au avut loc în Polonia în anii 1980-1981. De exemplu, cu prilejul reuniunii de la Moscova a liderilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (4-5 decembrie 1980), Nicolae Ceauşescu a afirmat răspicat: "Doresc de la început să declar că Partidul Comunist Român, Comitetul nostru Central, poporul român consideră că problemele din Polonia trebuie să fie soluţionate de către Partidul Muncitoresc Unit Polonez, de clasa muncitoare, de poporul polonez într-o deplină unitate, pornind de la necesitatea asigurării dezvoltării socialiste a Poloniei, a întăririi continue a independenţei şi suveranităţii sale, a forţei sale economice, a bunăstării materiale şi spirituale a poporului, a întăririi conlucrării cu ţările socialiste".
În finalul discursului de la Moscova, liderul român a declarat fără echivoc: "Nu dorim să ne amestecăm în problemele interne din Polonia". Rezolvarea crizei respective depindea, în opinia sa, de elaborarea unui program politic de către conducerea PMUP în conformitate cu preceptele ideologiei comuniste, care indicau clasa muncitoare drept singura forţă politică progresistă. Totodată, Ceauşescu a declarat că nu este de acord cu ideea existenţei unor sindicate independente în Polonia şi susţinea că "tocmai forţele antisocialiste şi reacţionare încearcă să pună sub semnul întrebării realizările