Restanţele la creditele acordate populaţiei şi firmelor continuă să crească, în timp ce soldul creditelor scade, astfel că ponderea a ajuns la aproape 15%. Pe viitor se pare că nimic nu va putea opri restanţele din creştere, pe fondul dezastrului aşteptat în privinţa creditelor neperformante.
Capital.ro scrie că în condiţiile în care tot mai multe bănci locale se confruntă cu presiuni din partea băncilor-mamă pentru a închide din liniile de finanţare, ceea ce se vede într-un apetit tot mai redus pentru creditare şi în scăderea stocului de împrumuturi, restanţele urcă de la o lună la alta către noi maxime periculoase. În acest fel, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor creşte accentuat.
Potrivit datelor BNR, la sfârştul lunii august restanţele au urcat la 33,35 miliarde lei (7,5 miliarde euro), iar ponderea acestora a ajuns la 14,9%, cel mai ridicat nivel din toate timpurile.
Faţă de sfârşitul anului trecut, nivelul restanţelor a urcat cu 4,31 miliarde lei, iar totalul ceditelor a scăzut cu 4,66 miliarde lei, ceea ce a făcut ca ponderea restanţelor să avanseze destul de rapid, de la 12,6% la 14,9%.
Dacă ponderea medie pe ţară a restanţelor este de circa 15%, în Vâlcea este de peste două ori mai mare, de 30,2%, inflamată de intrarea în insolvenţă a Oltchim. Un nivel periculos al restanţelor întâlnim şi în Sălaj, unde ponderea este de 27,1%.
În alte patru judeţe, restanţele au ajuns să reprezinte mai mult de o cincime din totalul creditelor - Suceava, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Galaţi.
Chiar dacă au cea mai mare valoare a restanţelor, de 12,67 miliarde lei, bucureştenii îşi plătesc mai bine creditele decât media, ponderea restanţelor fiind de 14%.
Cel mai bine îşi plătesc creditele cei din Gorj şi Dâmboviţa, unde restanţele au o pondere de 6,3%, respectiv 8,1%.
