Adoptarea unei linii dure faţă de imigranţi, până şi de politicienii liberali, devine o tendinţă comună în ţările bogate, în condiţiile în care liderii politici riscă să fie depăşiţi de outsideri dacă ignoră temerile cetăţenilor, pe fondul evoluţiei partidelor antiimigraţie, scrie Financial Times, citat de Mediafax.

În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy a autorizat deportări ale imigranţilor romi în România, care au început săptămâna aceasta. Australia votează sâmbătă după o campanie în care imigraţia a fost un subiect important. Şi în alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite imigraţia s-a dovedit un subiect sensibil.

O tendinţă comună în lumea bogată este că până şi politicienii liberali adoptă o linie tot mai dură în privinţa imigraţiei, în condiţiile în care se disting două direcţii. Prima este realitatea că, într-o lume globalizată cu sisteme de comunicaţii şi transport mai bune, este mai simplu ca oamenii să se mişte dintr-o ţară în alta. A doua este că, pe vreme de recesiune, imigraţia devine mai controversată, comentează Financial Times.

Liberalii politici şi oamenii de afaceri, care beneficiază de pe urma liberei circulaţii a forţei de muncă, îi îndeamnă pe politicieni să nu cedeze în faţa temerilor privind imigraţia. Acest sfat este un punct de pornire, dar nu e suficient. Aşa cum o demonstrează evoluţia partidelor antiimigraţie în ţări ca Olanda şi Franţa, dacă politicienii ignoră temerile populare privind imigraţia, riscă să fie depăşiţi de outsideri care nu au ezitări, comentează Financial Times.

Dar există căi pozitive şi căi negative de a răspunde preocupărilor opiniei publice. Calea negativă include mişcări populiste, precum raidurile asupra taberelor de romi sau stabilirea unor limite arbitrare privind numărul imigranţilor ce pot intra în ţară. O cale mai bună este de a promova beneficiile economice şi sociale