In 1863, Abraham Lincoln proclama abolirea sclaviei si punea capat unei situatii antinomice cu prevederile Constitutiei americane.
Presedintele John F.Kennedy s-a pronuntat contra oricarei segregari rasiale si a lansat, cu discursul sau inaugural din 1960, acea "peaceful revolution of hope", care avea sa schimbe lumea. La un secol de la emanciparea negrilor, pastorul baptist Martin Luther King Jr. a sustinut, la Memorialul Lincoln din Washington DC, impresionantul sau discurs, "I Have a Dream", in care arata ca "segregarea" si "discriminarea" negrilor nu au disparut. Exemplele sale erau din state ale Sudului (Mississippi, Alabama, South Carolina, Georgia, Louissiana) si din ghettourile marilor orase din Nord: bararea mobilitatii sociale, excluderi de la vot, impiedicarea alegerii, sentinte partinitoare, brutalitati ale politiei, restrictii la folosirea de hoteluri etc.
Presedintele Lyndon B.Johnson, care a semnat, cum se stie, Civil Rights Act (1964) si Voting Rights Act (1965), avea sa afirme ca cine-si apreciaza concetateanul dupa culoare "tradeaza" idealurile americane.
Cu cateva zile in urma actualul presedinte, Barack Obama, a celebrat o jumatate de secol de la discursul vestitului lider al negrilor aducand un omagiu celor care au luptat pentru drepturile americanilor de culoare si mentionand problemele inca nerezolvate, ce tin de conditia sociala si economica a exercitarii drepturilor. Doi dintre presedintii anteriori ai SUA, Jimmy Carter si Bill Clinton, au prezentat reflectii cu privire la istoria acelei lupte si la orizonturile de astazi ale implinirii idealurilor.
Merita sa ne amintim discursul "I Have a Dream" si sa observam strategia argumentativa aleasa de Martin Luther King Jr. Acesta a invocat faptele si le-a raportat imediat la prevederile de baza ale Declaratiei de independenta (1776) si ale Constitutiei americane (178
