De doi ani încoace România îşi tot flutură chiloţii deasupra capului cu veselia unei domnişoare de pension, atât de atroce şi experimentat, încât vulturul de pe steagul nostru a început să facă streaptease la bară deghizat într-o baborniţă de OTV.

Presa, în marea ei parte, ca de altfel mai toată mass-media, mai ales în segmentul dirijării "gustului" civic, a devenit un bordel, o simfonie a gâfâitului pe partituri pornografice. Ce mai, un veritabil film porno, bine regizat, cu actori de vocaţie, numai bun de-a ne astupa ghiorţăitul maţelor şi de-a ne îmbrăca minţile în prezervative tricolore.

România a ajuns un tangou de tauri comunali. De cum deschidem un ziar ori televizorul cad peste noi tone de sâni, chiloţi tanga, buze gonflate cu botox, peruci de travestiţi şi, din când în când, câte un politician peltic şi împiedicat, cu mucul la rever, huiduind cu spume omul abstinent. Totul ambalat igienic într-o Românie în care nivelul maxim de civilizaţie înseamnă a cunoaşte bancuri cu Bulă şi calităţile varului lavabil.

Uniunea Europeană ne spune să ne mai înviorăm şi noi puţin, să mai scoatem capul de sub fustă şi degetul din nas, psihologii şi reclamele la sucuri acidulate ne recomandă să renunţăm la inhibiţii, că n-o fi foc, iar realitatea ne demonstrează că, oricâte becuri economice ne-ar lumina în ceafă, dezastrul e iminent: conştiinţa va da faliment şi, tiptil, tiptil, vom ajunge să aruncăm bănuţi în cana cu ceai de bromură.

Sigur, sociologic vorbind, faptul pare perfect normal, ţinând cont de haosul informaţional al omenirii la ora actuală, dar când realizăm că oricum am da-o până la urmă e vorba tot de pielea noastră, de-abia atunci ni se face părul măciucă şi apare nevoia de-a înţelege cauza şi de-a căuta soluţia. Bineînţeles, asta dacă încă mai dăm doi bani pe viaţă şi nu preferăm în locul acesteia un week-end cu mici ş