Cântăreţii autohtoni au ajuns în epoca în care îşi permit să ţintească succesul internaţional fără a mai fi consideraţi naivi sau idealişti. La preselecţia naţională pentru Eurovison 2007 a fost înscris un număr record de piese. Nu e neapărat un semn că muzica românească devine din ce în ce mai productivă. La mijloc ar putea fi dorinţa artiştilor şi compozitorilor autohtoni de a se lansa pe piaţa internaţională. „Eu am trei piese selecţionate printr

Cântăreţii autohtoni au ajuns în epoca în care îşi permit să ţintească succesul internaţional fără a mai fi consideraţi naivi sau idealişti.

La preselecţia naţională pentru Eurovison 2007 a fost înscris un număr record de piese. Nu e neapărat un semn că muzica românească devine din ce în ce mai productivă. La mijloc ar putea fi dorinţa artiştilor şi compozitorilor autohtoni de a se lansa pe piaţa internaţională. „Eu am trei piese selecţionate printre cele 24 din semifinale. Nu pot spune că particip neapărat pentru a câştiga, însă trebuie să recunosc că, în ultimii ani, Eurovisionul a devenit mai modern, mai deschis, mai puţin scorţos“, spune compozitorul şi producătorul Marius Moga.

Potenţialul de „trambulină“ al concursului cu pricina a fost cel mai vizibil în cazul lui Mihai Trăistariu. În ultima perioadă, s-a vehiculat o sumă de ordinul milioanelor de euro (două, două şi jumătate, ba chiar trei milioane) pe care ar fi câştigat-o artistul de pe urma succesului internaţional al piesei „Tornero“. „Este o sumă care nu poate fi ştiută cu exactitate, având în vedere că încă sunt bani de primit din străinătate, însă e undeva pe acolo“, afirmă Trăistariu. „Sunt sume provenite din drepturi de difuzare – am fost prezent pe 1.600 de radiouri în acea perioadă, iar pentru fiecare difuzare se primesc cam opt euro (faţă de un euro cât se plăteşte în