Bulgaria nu va găzdui elemente ale scutului antirachetă al Statelor Unite şi al NATO în Europa, cel puţin pentru moment, a anunţat ministrul bulgar al Apărării, Aniu Anghelov.

"Singura participare sigură a Bulgariei la crearea scutului antirachetă al NATO în Europa este partea noastră proporţională la finanţarea sa. Nu au existat discuţii specifice pentru mai mult decât atât, deşi Bulgaria şi-a declarat disponibilitatea", a precizat generalul Anghelov, conform site-ului Novinite.com.

Agenţia bulgară menţionează că amplasarea interceptorilor antirachetă în România era aşteptată, marea întrebare fiind legată de locul amplasării radarului antirachetă. Bulgaria şi Turcia au fost cele mai probabile locaţii, cu Turcia mult mai prezentă în relatările presei începând din vara anului 2010.

Premierul bulgar şi ministrul Apărării au fost susţinători ai găzduirii elementelor scutului antirachetă, ajungând chiar la o neînţelegere diplomatică cu Siria. Dar subsecretarul de Stat american pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, a declarat că Statele Unite nu au cerut Bulgariei să găzduiască pe teritoriul său elemente ale scutului antirachetă. Preşedintele bulgar, Gheorghi Părvanov, a afirmat recent că ţara sa trebuie să facă parte din scutul antirachetă al NATO, dar opinia publică va trebui să fie informată în detaliu despre acest lucru.

Proiectul iniţial al apărării antirachetă, conceput de administraţia George W. Bush, prevedea amplasarea interceptorilor în Polonia şi a radarului în Cehia. Administraţia Obama a modificat însă acest plan, iar Poloniei i s-a oferit "consolarea" găzduirii unor baterii americane Patriot. Democraţii de la Washington au optat iniţial pentru interceptori plasaţi pe nave, în Marea Neagră, iar apoi pentru variata amplasării pe uscat, în sud-estul Europei.

La summitul NATO de la Lisabona, în