Ce bine că s-a mai păstrat ceva din vechea trusă de expertiză a sovietologului, care citea presa printre rânduri şi ştia să prezică evenimentele politice după schimbarea de nuanţe, tonuri, viraje dinspre cheia optimistă spre cea pesimistă sau invers. Sursa: EVZ

Aşa putem avea acum interpretarea corectă a şanselor pentru moţiunea de mâine, urmărind televiziunile autohtone de ştiri Pravda şi Izvestia, la care comentatorii-komisar fac reproşuri şefilor opoziţiei, care se acuză unul pe altul, trag la răspundere liderii sindicali, criza şi universul în general, că nu sunt în stare să dărâme guvernul Boc.

Deci putem deduce la ora aceasta, deşi moţiunea se votează abia mâine, că şansele ei sunt mici, fără un accident spectaculos. De aici se vede ce util este dl Videanu în postura de coordonator al partidului de guvernare, spre deosebire de aceea de ministru, în care se pregătea să dea îndărăt reforma în sectorul energie: imediat a găsit o strategie hrebenciucistă - cea cu şezutul în băncuţe şi abţinerea de la vot - cu care securizează voturile majorităţii parlamentare.

Fiindcă una era dacă PDL-iştii şi UDMR-iştii se duceau toţi să bage bilele în urnă: doi greşeau sigur urna, alţii greşeau sala, alţii încurcau bila albă cu cea neagră, ca la votul pe pensii şi TVA, sau pe ambele cu bile vechi de rulment pe care le mai au ei prin buzunare de la începutul anilor ’90, iar alţii începeau să aibă dileme existenţiale. Aşa, ca să votezi contra propriului guvern, trebuie să te scoli de pe scaun, în văzul tuturor, şi să te duci până în faţă pe podium, ceea ce este o barieră psihologică şi politică mult mai greu de trecut. Poate s-o facă doar dl deputat de Iaşi Oajdea, care tot încearcă să iasă din PDL şi nu reuşeşte, dar nu văd cine altcineva.

Şi uite aşa, neintenţionat şi doar pe jumătate oficial, în România a ajuns să funcţioneze sistem