Când vine ziua Sfântului Dumitru, este semn că toată căldura intră în pământ şi puţine vor mai fi zilele cu vreme plăcută. Şi asta pentru că, aşa cum spun vechile poveşti româneşti, învoiala dintre Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru cere ca primul să aducă verdeaţa pe câmpuri şi în păduri, iar cel de-al doilea să le desfrunzească la loc. Dacă acest rost s-ar rupe, atunci s-ar întâmpla un mare prăpăd. Ca o amăgire totuşi, Sâmedru (corespondentul din calendarul popular) lasă totuşi patru zile frumoase ce urmează datei de 26 octombrie.
De asemenea, Sfântul Dumitru este o sărbătoare foarte importantă în calendarul pastoral, acum încheindu-se toate învoielile de peste an, ocazie cu care se obişnuieşte a se încinge câte o mică petrecere cu mâncare şi băutură. Nu de puţine ori se adaugă şi usturoi în bucate ca să fie mai gustoase. De altfel, până la Sâmedru este timpul potrivit pentru a semăna usturoi, după această dată spunându-se că pot muri copiii din casă.
SEMNE DESPRE TIMP
Prognozele despre vreme sunt foarte frecvente în această perioadă. "Ciobanii care vor să afle dacă iarna va fi moinoasă sau geroasă îşi aştern dulama în mijlocul oilor şi se uită să vadă ce fel de oaie se va culca pe dânsa. Dacă se va culca o oaie neagră, e semn că iarna va fi bună; dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră. De asemenea, dacă Luna va fi plină şi cerul senin, iarna va fi bună; dacă, dimpotrivă, Luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, dacă plouă sau dacă ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele, iar gerul va fi straşnic" (T. Pamfile - "Sărbătorile la români").
A doua zi, la 27 octombrie, calendarul popular îl menţionează pe fratele mai mic, Sfântul Dumitru cel Nou, despre care se spune că poate vindeca multe boli. Gospodarii au grijă să respecte această sărbătoare pentru a ţine departe lupii (se crede că Sâmedru are în grijă niş
