Potrivit unui nou raport rea­lizat de Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti‘‘ la cererea Consi­liului Naţional al Audiovizualului, nu­mă­rul greşelilor de exprimare a crescut

Potrivit unui nou raport rea­lizat de Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti‘‘ la cererea Consi­liului Naţional al Audiovizualului, nu­mă­rul greşelilor de exprimare a crescut. Pentru că în perioada în care s-a făcut monitorizarea a avut loc şi campania electorală, Răsvan Popescu a remarcat faptul că jurnaliştii au făcut mai multe greşeli decît de obicei.

De asemenea, preşedintele CNA a anunţat semnarea, în cursul săptămînii viitoare, a unui protocol de colaborare cu Ministerul Edu­caţiei, Cercetării şi Tineretului, în vederea realizării şi distribuirii în şcoli a unei broşuri care să cu­prindă rezultatele monitori­zărilor efec­tuate de Institutul de Lingvistică. “Broşura urmează să cuprindă cele mai grave abateri de la exprimarea corectă în audio­vizual. Materialul va fi gata cel mai probabil în toamnă şi va fi difuzat în şcoli, unde profesorii îl vor putea folosi la orele de cultivare a limbii şi educaţie pentru media”, a declarat Răsvan Popescu.

FĂRĂ ACORD. Dezacordurile se numără printre cele mai întîlnite greşeli făcute de jurnaliştii din audiovizualul românesc: “Aţi văzut, va fi în sală o mamă şi o fiică”, “Două mii de euro, atît au pierdut fiecare stelist în această seară” ori “s-au dat drumul la tot soiul de aranjamente”. Totodată, s-a observat prezenţa, în continuare, a pleonasmelor în exprimarea jurnalistică: “Pe tema subiectului nostru de astăzi”, precum şi folosirea improprie a unor cuvinte (“zăcînd fără cunoştinţe în spatele casei”) sau utilizarea greşită a perechilor paronimice (“o serie de puteri cu care sînt investiţi‘‘)

Potrivit unui nou raport rea­lizat de Academia Română, Ins