Premierul Victor Ponta a vorbit din nou joi despre "taxa de solidaritate", respinsă categoric de PNL, dezvăluind ce ar fi vrut (sau vrea) să facă el în acest sens.
Ponta a declarat că taxa de solidaritate de 10% ar fi fost aplicabilă tuturor celor care primesc salarii şi pensii de la buget mai mari de 1.000 de euro.
Ponta a spus că există "cam" 6.000 de pensii peste 1.000 de euro în România" cărora ar fi trebuit să li se aplice această taxă.
Premierul şi-a motivat dorinţa de a aplica această taxă prin aceea că suma colectată ar fi acoperit banii care trebuie daţi la pensiile militare.
"Am discutat ieri în şedinţa de Guvern. Din taxa de 10% aplicată asupra tuturor, nu asupra celor din aparatul central, ci asupra tuturor celor care primesc salarii şi pensii de la buget - asta înseamnă şi companii naţionale cu capital de stat, vezi Compet, Romgaz, Transgaz, autorităţi, celelalte agenţii - suma pe care o obţineam acoperea....Aşa, trebuie să o găsim din altă parte", a spus Ponta joi, întrebat dacă banii colectaţi din această "taxa de solidaritate" ar fi acoperit cheltuielile pentru alte pensii, respectiv cele militare.
Ponta a mai declarat că aşteaptă de la ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu o soluţie în privinţa banilor pentru pensiile militarilor, după ce PNL a anunţat că nu mai e de acord cu taxarea salariilor bugetarilor de peste 4.000 lei.
Scenariul ignorat
"Supraimpozitarea" lui Ponta, dacă s-ar aplica în cele din urmă, are şanse mari însă să fie declarată neconstituţională, consideră unii jurişti, cel puţin la capitolul taxarea pensionarilor. În 2010, Băsescu a încercat să taie pensiile cu 15 la sută, dar a eşuat, CCR declarând neconstituţională această măsură.
Taxa lui Ponta, deşi nu este o măsură copy paste după decizia lui Băsescu din 2010, s-ar putea lovi şi ea de un zid la Curtea Constituţională, consideră unii jur
