Creşterea cursului spre pragul de 5 lei/euro i-ar afecta pe românii care au de rambursat rate la bănci de 3,5 mld. euro pentru împrumuturile contractate în valută şi ar antrena o deteriorare a portofoliilor de credite ale băncilor şi creşterea împrumuturilor neperformante.

Pe de altă parte, deprecierea leului ar putea, teoretic, să ajute exportatorii care se confruntă cu reducerea cererii din ţările zonei euro. Însă, costul imediat al deprecierii leului ar fi resimţit şi de importatori, ale căror marje se vor reduce. Iar fluctuaţiile mari de curs fac dificilă realizarea unor planuri de afaceri pe termen lung.

În plus, deprecierea leului are un efect psihologic asupra românilor, fiind posibil să influenţeze negativ cererea internă şi, implicit, creşterea economică.

Presiunea pe românii cu credite în valută este foarte mare în condiţiile în care din totalul de 6 mld. euro al ratelor plătite către bănci aproape 3,5 mld. euro sunt pentru împrumuturi în euro, dolari sau franci elveţieni. Creditele în euro reprezintă peste 80% din împrumuturile în valută acordate populaţiei, iar creşterea cursului spre 5 lei/ euro ar încărca cu peste 300 mil. euro factura anuală plătită de clienţii care au luat astfel de credite.

Rata creditelor neperformante este corelată pozitiv cu evoluţia cursului de schimb, fiind importantă şi amploarea deprecierii leului în timp.

Băncile comerciale au făcut o serie de estimări pentru cotaţia leului în raport cu euro, în scenariul ieşirii Greciei din zona euro, majoritatea prognozelor plasându-se în intervalul 4,7-5,2 lei/euro. În situaţia în care Grecia ar rămâne în zona euro, estimările analiştilor indică un curs în jurul nivelului de 4,4 lei/euro.

Oficialii BNR au dat asigurări că nu este posibil să vedem un curs de 5 lei/euro. Banca centrală ar urma să se apere cu "întregul instrumentar" de care dispune dacă o ap