Începând de anul acesta, studenţii vor şti cât de performant este sistemul în care învaţă. Ministerul Educaţiei a împărţit în cinci categorii valorice programele oferite de universităţi: de la A – cel mai bun, la F – cel mai slab.

„Această ierarhizare permite, în primul rând, o clarificare a locurilor unde se face performanţă", a declarat ieri ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, la conferinţa prin care a deschis noul an universitar.

Multe specializări, programe slabe

În timp ce clasificarea universităţilor a fost realizată mai ales în funcţie de activitatea de cercetare, pentru ierarhizarea programelor de studii s-au luat în calcul preponderent elemente care ţin de predare, de învăţare şi de rezultatele învăţării, a precizat ministrul.

Însă, la o analiză atentă a ierarhiei programelor de studii, se observă că universităţi de prim rang oferă şi programe mai slabe. De pildă, Universitatea din Bucureşti are programe excelente de matematică, informatică, chimie, geografie, ştiinţele mediului, fizică şi inginerie, dar dacă vreţi să studiaţi psihologia, Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca oferă un program mai bun.

„Sunt universităţi care s-au dezvoltat foarte mult pe orizontală", explică ministrul Educaţiei această situaţie. „Altfel spus, ele au pornit la drum acum 20, 30 sau poate 40 de ani cu un anumit număr de specializări, pe care l-au mărit iraţional şi bineînţeles că nu au putut să facă performanţă în toate pe care le-au deschis. Sunt numeroase astfel de exemple", adaugă ministrul Funeriu. Crezi că ierarhizarea universităţilor va pune capăt „fabricilor de diplome?”

Topul nu s-a terminat

Universităţile au trei posibilităţi: să-şi îmbunătăţească programele de studiu care în acest moment lasă de dorit, să-şi restrângă, începând cu următorul an universitar, domeniul de activitate, sau, desigur, să se mulţumească cu sta