Bucureştenii sunt aşteptaţi la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România. Sursa: SHUTTERSTOCK
De salcâm, de tei, polifloră, de pădure, de sulfină, albăstrele, zmeură, mentă, mărăcini, cimbrişor, de rozmarin, eucalipt, castan, sau lavandă! Târgul Naţional al Mierii, organizat în acest weekend pe platforma Institutului Apicol din Băneasa, a devenit deja un târg cu tradiţie.
De ceva vreme, cei din Asociaţia Crescătorilor de Albine au hotărât că bucureştenilor nu le-ar strica zile dulci precum mierea. De-a lungul vremii, evenimentul nu a fost, din păcate, foarte mediatizat. Un motiv ar fi faptul că, în weekend, când este organizat de obicei, au loc şi târgurile de produse tradiţionale. În acest caz, dulcele târg se „scurge” printre relatările despre cârnaţi şi roţi de caşcaval precum mierea printre degete.
Statistici
Târgul mierii nu poate fi ignorat, având în vedere că acest produs face parte din tradiţia românilor. Totuşi, românii nu mănâncă multă miere! O explicaţie ar fi preţul, deşi statistici neoficiale ale ultimilor ani arată că românii consumă în disperare ciocolată şi bomboane neautohtone cu preţ piperat. Desigur, altfel consumi mierea şi altfel consumi bomboanele.
Conform unor date din 2010 ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, consumul anual de miere pe cap de locuitor în România este estimat la circa 500 de grame, fiind mai redus decât în majoritatea statelor europene.
Tot o statistică din 2010 menţionează că, în Danemarca, consumul de miere se ridică, pe an, la cinci kilograme pe cap de locuitorg, în Germania la 1,5-2 kilograme pe cap de locuitor, iar în Ungaria, la peste 600 grame.
Atât organizatorii, cât şi apicultorii - ca expozanţi -speră ca interesul vizitatorilor pentru miere să fie mai mare în acea
