Foto: JOHN KOLESIDIS / REUTERS Noul val de măsuri de austeritate impus de Uniunea Europeană Atenei, contra unui alte tranşe de împrumut pentru Grecia, astfel încât această ţară din zona euro să nu pice în prăpastia falimentului şi să le tragă şi pe altele după ea, nu a fost bine primit de „destinatari”.
Votul din Parlamnetul grec, prin care s-a aprobat aplicarea acestor măsuri, a înfuriat populaţia peste măsură, ca şi cum decizia Legislativului de la Atena ar fi fost o crimă de înaltă trădare comisă de guvernanţii greci împotriva propriului lor popor. Acesta a ales să le dea legiuitorilor replica în stradă. Şi nu oricum, ci cu violenţă. Bilanţul unei nopţi de de război urban la Atena, unde au protestat 80.000 de oameni, arăta ieri, la lumina zilei, aşa: 45 de clădiri incendiate şi distruse total sau parţial, între care unele erau „clădiri emblematice”, cum au fost două cinematografe istorice şi „edificii neoclasice”, de la începutul secolului al XX-lea, zeci de vitrine sparte, grilaje metalice îndoite sau smulse la imobile din centrul capitalei, 54 de cetăţeni şi 68 de poliţişti răniţi şi 67 de arestări în rândul protestatarilor violenţi, după cum au comunicat viceprimarul Atenei, Andreas Varelas, şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.
„Acest lucru aminteşte de decembrie 2008”, când moartea unui adolescent, ucis de un poliţist, a declanşat o lună întreagă de violenţe urbane”, a afirmat Varelas. Şi locuitorii Atenei au fost consternaţi când au constatat amplorea distrugerilor a doua zi.
Surse din Poliţie au explicat că vandalii au acţionat în grupuri mici, dar foarte bine organizate şi coordonate. Oamenii legii au mai spus că aceştia fac parte dintr-un „nucleu dur”, de aproximativ 1.000 de persoane, manipulator, care caută să instige şi alte persoane străine de grup, să participe şi ele la acte violente şi acţiu