Banuiesc ca presa britanica n-a dat atentie unei stiri transmise de o agentie, fiind, acolo, mult prea banala. Asadar, premierul Tony Blair s-a intors dintr-o vacanta in Italia, amestecat printre pasagerii unei curse aviatice de linie si cu tarif redus. Ce-i neobisnuit in asta?! Avand concediu, omul s-a sfatuit cu nevasta, a cautat pe Internet o destinatie atractiva, unde, grijuliu cu bugetul familiei, sa ajunga cu o cursa cat mai ieftina si nici prin cap nu i-a trecut sa umble pentru sine la banul public.
Ca si in anii trecuti, demnitarii romani se pregatesc de concediu, n-au de gand sa si-l amane pentru a lucra in scopul aderarii la UE. Multi vor cere si diurna, sa mearga la cine stie ce seminarii prin zone exotice. Multi se vor lafai cub tot neamul prin vile de protocol, neplatind nimic sau achitand o zecime din ce da contribuabilul cazat pe la hoteluri privatizate pe sub masa.
O alta stire, acum vreo luna, de la Viena. Presedintele Austriei, si ea cu trezoreria mult mai plina decat Romania, si-a vizitat omologul bucurestean care tocmai isi operase discul vertebral. Heinz Fischer s-a dus cu o masina oarecare, insotit doar de un bodyguard si s-a strecurat modest, era o vizita particulara, printre sepepistii, consilierii si alti functionari cotrocenisti care aglomerau holurile. Dupa cateva zile, Traian Basescu s-a intors si el la Bucuresti, drumul de la aeroport la Elias fiind blocat, intr-o coloana de vreo zece masini la vedere, basca altele, basca “pionii” ce imbranceau pietonii care, potrivit sondajelor, isi iubesc presedintele.
Cam asta-i diferenta intre tari cu buletin european si alta, care-l cere, intre demnitarul care respecta banul public si cel care crede ca i se cuvine toata teschereaua.
