Tot mai putini bani din Programul SAPARD se indreapta catre sectoarele avute in vedere de Uniunea Europeana. Intrucat agricultorii romani nu sunt interesati sau nu reusesc sa dezvolte afaceri care Tot mai putini bani din Programul SAPARD se indreapta catre sectoarele avute in vedere de Uniunea Europeana.

Intrucat agricultorii romani nu sunt interesati sau nu reusesc sa dezvolte afaceri care sa duca la cheltuirea fondurilor, oficialii Agentiei SAPARD se declara nevoiti sa redistribuie banii in primul rand catre proiectele de infrastructura. Desi cresterea pestilor poate fi o activitate foarte profitabila, putini sunt cei dispusi sa demareze o astfel de afacere chiar daca au la dispozitie fonduri europene nerambursabile. ,Daca proiectele vor mai intarzia sa apara, vom fi nevoiti sa realocam aceste fonduri catre alte domenii, pierzandu-se astfel o oportunitate exceptionala de investitii", a declarat Dan Gherghelas, director general adjunct al Agentiei SAPARD. Din pacate, pana in acest moment s-au contractat pentru activitati in domeniul cresterii pestilor doar cinci proiecte in valoare de 313.822 euro. Suma alocata prin Programul SAPARD pentru submasura ,Acvacultura" (pesti, crustacee, moluste) se ridica la aproximativ 18 milioane de euro. ,Acest numar de proiecte este complet nesatisfacator in raport cu potentialul deosebit al tarii noastre si al afacerii propriu-zise", a mai spus Gherghelas. Pentru a stimula investitiile, Comisia Europeana a aprobat majorarea valorii maxime eligibile pentru proiectele de acvacultura de la 200.000 la 500.000 euro. Din valoarea totala a proiectului, 50% reprezinta contributia beneficiarului, iar restul contributia publica. Potrivit reprezentantilor Agentiei, cele mai cautate specii pentru crestere la noi in tara sunt crapul romanesc si speciile de pesti orientali (crapul chinezesc), in timp ce pastravul nu detine decat o pondere