Practica romaneasca in domeniul preturilor de transfer a evoluat, dar legislatia inca nu precizeaza documentele necesare pentru justificarea preturilor la care sunt realizate tranzactiile intre persoane afiliate, potrivit reprezentantilor firmei de consultanta PricewaterhouseCoopers.
Preturile de transfer se refera la tranzactiile efectuate intre firme membre ale aceluiasi grup sau cu actionari comuni. Prin acest sistem companiile care detin filiale in mai multe tari pot incerca sa transfere profiturile in statele cu fiscalitate mai redusa, pentru a diminua gradul de impozitare.
Legislatia stabileste insa ca aceste operatiuni trebuie sa fie perfectate la preturile pietei, pentru a preveni declararea unor preturi mai reduse decat cele reale. Valoarea de piata reprezinta suma platita in tranzactiile derulate intre parti independente pentru acelasi bun sau serviciu.
"Practica romaneasca cu privire la preturile de transfer a inregistrat evolutii favorabile, in contextul cresterii numarului de audituri, al multiplicarii solicitarilor de clarificare a acestui aspect din partea diferitelor organizatii economice si al organizarii de cursuri de pregatire a inspectorilor fiscali", a afirmat Ionut Simion, tax director la PwC.
Pe de alta parte, prevederile legale din Romania nu specifica documentele solicitate pentru justificarea preturilor in cazul tranzactiilor intre persoanele afiliate, a spus Simion.
Conform prevederilor Codului fiscal, doua companii sunt afiliate daca una dintre ele detine la cealalta minimum 25% din titlurile de participare sau drepturile de vot, sau detine controlul efectiv al acesteia.
Autoritatile fiscale pot reevalua tranzactiile de acest tip, in cazul in care constata ca preturile practicate nu au fost similare celor formate liber in piata. Tranzactiile pot fi reevalua
