Sa zicem ca, desi esti nascut la Botosani, ai ajuns sa locuiesti in Viena. Lucrezi la un atelier de proiectari, stai cu chirie in apartamentul lui Herr Schwartz, pe Mariahilfestrasse, copilul tau e la scoala tot in Viena, sotia e asistenta medicala, permisele de munca si sedere sunt in regula, iti platesti darile la timp. Intr-o zi, deschizi Wiener Tageblatt, ziarul tau favorit si citesti: Politia din Viena i-a prins, in parcul Schonnbrun, pe Haralamb Ionescu si Cosmos Feraro infulecand o lebada din patrimoniul public. Iti vine sa zambesti de toata povestea asta, mai ales ca si pe tine te cheama Ionescu. Eventual te gandesti: Le-o fi fost foame, bietilor oameni!
Numai ca ziarul apare in 285.000 de exemplare. O multime de vienezi il citesc. Articolul cu Haralamb si Cosmos a aparut vineri. Lunea urmatoare, te duci la slujba. Cand intri, o vezi pe secretara, frau Irma, ca se uita la tine chioras. Arnold, colegul de birou, la fel. Nici unul nu iti spune nimic. In pauza de pranz te cheama la el herr Vogel, seful, care te intreaba ceva despre o lucrare, dupa care, hodoronc-tronc: La voi, in Romania, se mananca lebede?
Tu crezi ca-i o gluma, dar nu e. Esti Ionescu, ai devenit un suspect. Erai si pana atunci, dar lebedele au pus capac. Toata lumea incepe sa se comporte cu tine de parca ai fi fost confirmat cu gripa aviara. Marti seara te suna herr Schwartz.
Politicos, te anunta ca a intervenit ceva si de luna viitoare ar fi bine sa-ti cauti un alt apartament, el are nevoie de apartamentul sau, e si o clauza in contract care prevede posibilitatea de preaviz. Pe copilul tau au inceput sa-l ia colegii peste picior la scoala. L-au poreclit terminatorul lebedelor.
Ti se pare, dintr-o data, ca ai ajuns in paginile unei nemuritoare creatii kafkiene.
Dar daca nu te cheama Ionescu, ci Ibrahim, sau Nassr, sau Said? Daca nu locuiesti in Vien
