Securitate, este tardiv. Timp de un deceniu, doamna Muscă a fost un etalon al politicii. Agreabilă, deschisă, mereu binevoitoare, părea că este o gură de aer proaspăt pe scena fetidă a Securitate, este tardiv. Timp de un deceniu, doamna Muscă a fost un etalon al politicii. Agreabilă, deschisă, mereu binevoitoare, părea că este o gură de aer proaspăt pe scena fetidă a politicii. Era aproape de neimaginat ca o asemenea persoană ajunsă în vârful topului încrederii electoratului să aibă lucruri atât de murdare de ascuns. În mod paradoxal, după ce adversarii politici au încercat, fără succes, să o doboare de pe soclu, Mona a fost doborâtă de Dana, ivită din dosarele gri ale trecutului. Problema morală este, în aceste zile, prima de discutat. Că aceşti oameni vor mai avea sau nu carieră politică este opţiunea electoratului şi ea se va putea testa dacă se introduce votul uninominal. Ceea ce trebuie analizat este atitudinea celor care şi-au ascuns trecutul atâţia ani. Ce i-a oprit să-şi recunoască greşelile trecutului? Justifică o carieră politică bună minciuna pe care este construită? La modul absolut, nimic nu-i scuză pe aceşti politicieni de făţărnicia comportamentului lor. Privit în acest context, cazul Mona Dana Muscă nu are nicio justificare credibilă, oricât ar încerca foştii colegi să o descrie astăzi drept o apropiată a studenţilor, în acel sistem opresiv. Mona Muscă a înşelat electoratul, considerându-l prost de-a dreptul. Dacă recunoştea de la bun început că a avut un angajament cu fosta Securitate, poate era iertată. Dar ea nu a făcut altceva decât să perpetueze metodele securiste după "90, ascunzându-se, de data asta, sub pseudonimul Mona. Chiar şi în ultimul moment, pe scări la CNSAS, ea a luat în derâdere demersul, spunând că nu-şi aminteşte decât de Eva din Eden, fără a-şi recunoaşte trecutul dublu. Comportamentul Monei Muscă poate fi regăsit la mai toţi pol