Poezia de dragoste n-a murit. Ultimii romantici scriu versuri pe laptop, publică pe bloguri, sunt cu capul în nori, lucrează în corporaţii şi în instituţii de presă.

Ce vrea să spună poetul în poezia de amor a zilelor noastre? Ce contradicţii antagonice a sesizat el între dragoste şi modernitate? Pentru cine scrie versuri pe laptop? Cum şi de ce face el asta? Mai există cititori de poezie de dragoste? „Dacă norii varsă lacrimi şi iubirea n-a trecut/ poate mai apare o şansă să pornim de la început...". Astfel de creaţii circulă prin SMS pe telefoanele mobile.

Pentru unii, doar asta mai înseamnă poezia. În preajma Zilei Îndrăgostiţilor, am căutat ultimii romantici ai ţării noastre. Poeţi cunoscuţi sau total anonimi, dar poeţi. Ne-au povestit de ce rămân cu capul în nori când toată lumea încearcă să se înfigă cât mai adânc cu picioarele în asfalt şi cum e viaţa de poet în 2012. Cu ce bani îşi plătesc facturile şi care-s marile regrete când tinereţea se duce: „Abia poeţii de 50-60 de ani scriu despre dragoste, dar ce folos?

Cine-i ascultă? Admiratoarele întârziate..."Romantic, în funcţie de cum te scoli

Poetul şi jurnalistul Lucian Avramescu locuieşte singur în comuna Sângeru din Prahova şi are cele mai frumoase muşcate. I-a zburat vântul din balcon trei ghivece, dar a cules cu grijă florile sfârtecate şi le-a resădit. „Cum faceţi de le ţineţi înflorite?", îl întreabă profesoarele, în drum spre şcoală. Le mângâie. Are cele mai frumoase muşcate din sat.

Avramescu a fost mereu îndrăgostit. „În primele clase, de o colegă dumnezeiesc de gingaşă, devenită apoi o băbătie, în clasa a V-a de profesoara de română, încă studentă, nevasta unui om cumsecade, dar pe care-l uram", şi tot aşa, până astăzi, chiar şi astăzi. Le-a scris tuturor, le-a dăruit tuşe grele, cu cele mai intime gânduri, le-a mâzgălit, căci scrie ilizibil, „suspine r