În prezent, persoanele care doresc să renunţe la ochelari pot opta între terapia cu laser şi implantul de lentile intraoculare. Aceste proceduri însă trebuie precedate de un consult de specialitate.

Accesul la tehnicile de ultimă generaţie a făcut ca în ultimii ani, miopia (obiectele îndepărtate se văd în ceaţă), hipermetropia (dificultăţi în focalizarea pe obiectele aflate aproape) şi astigmatismul (persoana nu poate vedea clar nici de aproape, nici de la distanţă) să poată fi corectate cu succes. Orice procedură oftalmologică modernă trebuie însoţită de o serie de teste amănunţite. În principiu, cel mai important aspect este legat de mărimea viciului de refracţie, adică a dioptriilor. La fel de importante sunt însă şi aşteptările pe care le are pacientul şi, de aceea, medicul va explica ce avantaje şi ce dezavantaje prezintă fiecare tehnică în parte.

De exemplu, laserul Excimer este contraindicat atunci când persoana în cauză prezintă şi o afecţiune oftalmologică precum: keratoconus (subţierea zonei centrale a corneei), glaucom, cicatrice corneană, inflamaţii oculare cronice, sindrom de ochi uscat, diabet zaharat şi colagenoze (inflamarea imunologică a ţesutului conjunctiv).

Laserul Excimer, în trei variante

Laserul acţionează la nivelul corneei (prima lentilă a ochiului), modificându-i raza de curbură. În prezent, în clinicile din ţară, se aplică trei tipuri de intervenţii cu laserul Excimer: LASIK (laser in situ keratomileusis), PRK (photorefractive keratotomy) şi LASEK (laser assisted subepithelial keratectomy). În tehnicile PRK şi LASEK, laserul se focalizează direct pe suprafaţa corneei, după dezepitelizarea (îndepărtarea primului strat al corneei) acesteia.

Tehnica LASIK, în schimb, presupune crearea unui volet (căpăcel) cornean subţire şi aplicarea spotului laser sub acest volet cornean. Ulterior, voletul este aşezat la loc