În ziua de 20 ianuarie 1989, George H.W. Bush devenea al 41-lea preşedinte al Statelor Unite, depunând jurământul de învestire în cadrul unei ceremonii fastuoase.
Evenimentul, cu implicaţii geopolitice majore, a fost ignorat de presa românească. Ziarele noastre preferau să scrie că newyorkezii sunt obligaţi să drămuiască apa potabilă sau că alcoolismul face ravagii printre americani. Pentru regimul Ceauşescu, evenimentele de pe scena internaţională deveniseră mai incomode ca niciodată. Estul şi Vestul dădeau tot atâta bătaie de cap cenzurii de la Bucureşti. Aşa că "ştirile externe" se transformaseră în capodopere de irelevanţă.
Instalarea unui nou lider la Casa Albă a fost, fără îndoială, cel mai important eveniment mediatic al lunii ianuarie 1989. Dincolo de spectacolul grandios al ceremoniilor, schimbarea conducerii de la Washington năştea întrebări şi nelinişti pe toate meridianele globului. Cele mai grave se legau de raporturile dintre cele două superputeri, SUA şi URSS.
Vicepreşedinte în cadrul Administraţiei Reagan, George H.W. Bush părea decis să continue pe aceeaşi linie a dialogului cu Moscova. Erau, însă, posibile şi schimbări de strategie. Mulţi dintre consilierii noului preşedinte al Statelor Unite nu credeau în bunele intenţii ale lui Mihail Gorbaciov şi recomandau prudenţă în relaţiile cu Kremlinul.
Pe agenda noii echipe de la Casa Albă, "dezgheţul" din Europa de Est ocupa un loc central. A demonstrat-o chiar discursul inaugural al preşedintelui George H.W. Bush:
"Vin în faţa voastră şi îmi asum preşedinţia într-un moment încărcat de promisiuni. Trăim într-o epocă de pace şi de prosperitate, pe care însă o putem face mai bună. Fiindcă suflă o adiere nouă şi o lume împrospătată de libertate pare să renască; pentru că în inimile oamenilor, dacă nu şi în faptele lor, ziua dicta
