In curtea Episcopiei a fost descoperita temelia unei cladiri necunoscute. Temelia a fost gasita in cursul sapaturilor ce urmareau identificarea unor fragmente de pictura. Subsolurile orasului Roman adapostesc un adevarat depozit de marturii istorice care dovedesc bogata activitate materiala si spirituala a locuitorilor de acum citeva veacuri. Santierul arheologic deschis in curtea Episcopiei Romanului a dus la descoperirea fundatiei unei cladiri ridicate cu cel putin 300 de ani in urma. Initial, lucrarile au fost demarate pentru a salva intreaga pictura murala descoperita la sapaturile din vara trecuta si a caror vechime nu a fost stabilita inca. "Aceste fragmente de pictura pot proveni fie de la biserica lui Roman I Musat, din secolele XIV- XV, fie de la turla bisericii - refacuta in secolul al XVII-lea. Este cunoscut faptul ca exista si in timpurile de demult obiceiul ca toate ramasitele de la o constructie de cult sa fie pastrate. Aici exista un beci care era, probabil, dezafectat si care a fost folosit pentru depozitarea fragmentelor", a spus directorul Muzeului de Istorie, profesor Vasile Ursachi, doctor in arheologie. Beciul la care au inceput sapaturile arheologii romascani este de dimensiuni foarte mari, avind o latime de 7 metri si o lungime mai mare de 10 metri, ceea ce demonstreaza faptul ca a apartinut unei cladiri foarte solide si importante. Sapaturile au dus la descoperirea unui strat de pamint galben, cu grosimea de 25 de centimetri, care demonstreaza faptul ca acesta a fost acoperit dupa depozitarea fragmentelor. Dupa acest strat urmeaza alte doua nivele de constructie, din secolele XVII-XVIII si din prima jumatate a secolului XIX. In sapatura se observa foarte bine temelia unei cladiri, cu o adincime de 1,20 metri si o latime de 2 metri, care, dupa aprecierea specialistilor, se continua mult inspre Palatul Episcopal. "Deocamdata putem avansa doar o