De Sfânta Parascheva (14 octombrie) încep a se pune la cale târguri la care vin oameni de prin satele învecinate pentru a se târgui şi a cumpăra brânzeturi de soi. Şi nu întâmplător, căci mijlocul lui octombrie este timpul potrivit pentru ca oierii să se întoarcă de la munte, gospodarii primindu-şi partea cuvenită. Şi tot acum se tocmesc noii baci, fiecare cu un număr de oi mai mare sau mai mic, după cât de pricepuţi au fost.

Ciobanii stau dimineaţa cu băgare de seamă ca să vadă cum s-au culcat oile. Dacă sunt strânse laolaltă, e semn de iarnă grea, cu multe pericole. Dacă stau împrăştiate, iarna va trece uşor şi repede. Oamenii se feresc să lucreze ca să se facă la vară recolte bogate şi să fie ferite de trăsnete şi furtuni.

Pericole

Vinerea dinaintea Sfintei Parascheva, numită şi Vinerea Mare (9 octombrie), adună toate pericolele şi interdicţiile tuturor vinerilor din an. Cu atât mai mult trebuie cinstită această zi, cu cât pericolele se ivesc la tot pasul. Cei care nu ţin această sărbătoare vor suferi de toate bolile pământului, mor degrabă sau peste ei dă sărăcia. "Nu se lucrează şi nu se coase, din cauză că e rău de orbit, pentru durere de ochi. Cine lucrează în această zi îi curg ochii." (Th. Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti"). Se mai ţine pentru a fi ferite gospodăriile de ploaie cu piatră sau de tot felul de gândaci, iar animalele din ogradă de fiarele pădurii.

Începutul iernii

În calendarul popular, Vinerea Mare este considerată prima zi de iarnă. Aşa se face că în multe locuri acum se duc carele la adăpost şi se pregătesc săniile care vor duce tot greul până către primăvară. Pentru o vreme, oamenii se feresc să mai plece la drum, crezându-se că nu vor mai găsi drumul către casă.

Şi cum Vinerea Mare reprezintă şi începutul tuturor praznicelor din an, femeile pregătes