Ministrul Andronescu spune că puterea cea mai mare trebuie să o aibă Senatul universitar, şi nu rectorul. Autonomia universitară trebuie să meargă simultan cu asumarea răspunderii publice, iar normele de reglementare să fie clare. Senatul universitar trebuie să aibă puterea cea mai mare într-o instituţie din învăţământul superior, acesta deţine "inteligenţa activă", după cum a declarat miercuri în cadrul dezbaterii de la Palatul Parlamentului ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
În cadrul Codului Educaţiei, rectorul nu trebuie să aibă o putere mai mare.
" Rectorul e un singur om, cu bune şi rele. Nu mi se pare normal ca rectorul să numească decanii sau alte funcţii de conducere" , a susţinut ministrul.
Andronescu a explicat că, prin lege, trebuie să se ofere pârghiile comunităţii pentru a-l schimba pe cel ales dacă nu respectă criteriile.
Potrivit ministrului, autonomia universitară trebuie să meargă simultan cu asumarea răspunderii publice, iar normele de reglementare să fie clare.
La rândul său, preşedintele Comisiei prezidenţiale de educaţie, Mircea Miclea, a susţinut că pentru sistemul de învăţământ se poate recurge la două alternative:
la o reglementare flexibilă care să se aplice nevoilor din realitate
la o reglementare prin lege, în care toate punctele să fie specificate. "Trebuie să decidem până unde mergem cu reglementările şi cât de detaliat reglementăm", a spus Miclea.
Prezent la dezbatere, reprezentantul Federaţiei ALMA MATER, Răzvan Bobulescu, s-a declarat adeptul conducerii colegiale prevăzute în Codul Educaţiei, susţinând că aceasta poate preveni încurajarea "spiritului de gaşcă" ce poate interveni atunci când prorectorii şi decanii sunt numiţi de rectori.
Finanţarea universităţilor, în funcţie de calitate
Bobulescu a
