"Guvernul trebuie să o facă transparent şi să-şi asume politic decizia", a mai cerut ea, precizând că decizia poate fi luată într-o şedinţă a Executivului. Într-o scrisoare deschisă, trimisă premierului Călin Popescu Tăriceanu, Weber acuză că procesul de selecţie (depunerea unui dosar de candidat şi apoi un interviu) anunţat iniţial a fost modificat pe parcurs de organizatori, Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Externe, "pentru a aranja în mod murdar diverse lucruri". Weber susţine că lipsa de transparenţă a concursului va duce la reptarea cazului Vosganian, când nominalizatul este retras din nepotrivire cu funcţii. Potrivit Tratatului de aderare, candidatul la cele două înalte funcţii trebuie, în afara criteriilor profesionale, să nu fi colaborat cu Securitatea şi nici să nu fie bănuit de sau implicat în acte de corupţie. Precizând că numele candidaţilor nu au fost făcute public pentru a nu leza imaginea celor care ies din concurs, preşedinta FSD acuză că "nici profilul, nici criteriile de selecţie nu au fost anunţate şi nici nu a existat vreo bibliografie cum este normal". Opinia publică trebuie să ştie numele şi profilul candidaţilor, vrea s-o reprezinte în UE, crede Weber.
Bileţele cu subiecte pentru CEJ
La interviu, candidaţii au fost chestionaţi de o comisie formată din reprezentanţi MAE şi MJ, la care s-a mai adăugat şi unul din partea MIE, numit ad hoc coorganizator. "M-am simţit absolut umilită şi jignită, când reprezentantul MIE m-a pus să trag un bileţel cu întrebarea ca la facultate, deşi se anunţase că toată lumea răspunde la aceleaşi întrebări". În urma întârzierii cu o lună a anunţului privind rezultatele, România a depăşit termenul-limită de 27 octombrie fixat de UE pentru nominalizări şi a trebuit să ceară Bruxelles-ului prelungirea deadline-ului pentru 3 noiembrie, un lucru ruşinos pentru ţară, spune Weber. Deşi nu era anunţat, ce
