Într-o dimineaţă fierbinte de decembrie, pe trotuarul proaspăt şamponat din faţa Zenaco (Zambia National Commercial Bank) din centrul Lusakăi, a picat din cer un bătrânel arţăgos. Se mai întâmplă. Nu întotdeauna vracii lunda humbu au o levitaţie liniştită, iar clădirea nu fusese dotată cu balizaj pentru astfel de călători nonconformişti cărora la noi, în Tibet, li se spune "oameni-vânt". De ce mi-am amintit brusc de asta? Fiindcă vraciul semăna ca două pene de papagal cu Mircea Toader, Cel cu Şase Degete, şeful grupului PDL din Cameră. Trebuie să precizez că vraciul avea un toiag cu clopoţei şi era îmbrăcat într-o piele vineţie de şarpe (pe care n-o dezbracă niciodată, fiindcă e chiar simbolul puterii lui). O să întrebaţi ce legătură poate fi între cei doi: unul crede în zeul Mvidi Mukulu Maveja Nangile, celălalt în indicaţiile lui Băsescu. Şi ţările par a fi destul de diferite - amândouă împrumutate la FMI, dar România putred de bogată, cu un PIB pe cap de locuitor de 11.869 dolari, faţă de Zambia unde băştinaşii lor se descurcă cu câteva sute. Au şi ei un preşedinte simpatic, care e şi şeful executivului. Anul trecut, pe 17 iulie, în mijlocul unei conferinţe de presă, un cimpanzeu derutat a urinat pe Excelenţa Sa, ceea ce a fost interpretat ca un semn de noroc. Preşedintele a râs cu poftă şi - generos - le-a promis jurnaliştilor că va găti maimuţa şi o va oferi liderului Opoziţiei, dr. Chilufya Sata. Au şi ei corupţie: un important demnitar din partidul de guvernământ, dr. Katele Kalumba, a fost arestat, chiar dacă se ascunsese în vârful unui copac.
În fine, ei au în preajmă cascada Victoria, căreia îi zic "Fumul Urlător". Dar avem şi noi gălăgie cu stropi: Parlamentul şi televiziunile mogulilor. Nu ştiu cum e viaţa politică în Lusaka, însă la Bucureşti e mai colorată ca mărgelele şamanilor. Pe alocuri cu accente de magie. Nu mai târziu de săptămâna trecu