Herta Muller, un nume despre care majoritatea timişorenilor ridicau din umeri, până acum două zile. O mână de intelectuali şi câţiva pasionaţi de literatură o cunoşteau. În rest, doar câteva apariţii la televiziunile locale, în ultimii ani şi câteva articole în colţul paginii de cultură în ziarele locale. Proaspăta laureată a Premiului Nobel pentru Literatură a redevebit peste noapte "românca noastră" şi nu o nemţoaică obişnuită care scrie cărţi, refugiată undeva în Germania.
De la intelectualii de calibru din Bucureşti la ţăranii din Niţchidorf, satul natal al scriitoarei, toată lumea îi aduce elogii şi osanale de două zile încoace. A fost nevoie de un premiu Nobel pentru ca românii să îşi amintească de această femeie. Premiul primit de şvăboiacă a animat satul unde niţchidorfenii s-au împărţit în două tabere, una por şi alta...contra Hertei Muller, femeia despre care prea puţini ştiau până mai ieri, că le-a fost consăteană.
"FASCIŞTII" DIN NICZCKYDORF
Localitatea Niţchidorf a fost înfiinţată între 1784-1786, cu ocazia celui de-al treilea val de colonizări a şvabilor în Banat. Numele i-a fost dat în memoria contelui Cristofor Niczcky, cel care i-a colonizat aici pe germani. La şcoala din Niţchidorf, acolo unde Herta Muller a absolvit primele 8 clase, este sărbătoare mare. Profesorul de franceză a scos în curte boxele şi CD-ul, iar copiii dansează pe melodiile "Regelui" Elvis Presley.
Toată lumea e extaziată, dar nimeni nu ştie exact de ce. Brusc, satul s-a umplut de ziarişti şi camere de luat vederi. Casa în care a copilărit scriitoarea a devenit "vedeta" tuturor fotografilor şi cameramanilor. De la arhivă s-a scos catalogul primului an de şcoală al Hertei Muller. "În clasa întâi a avut numai note de 10 şi de nouă. Astfel că a terminat cu cea mai mare medie. A avut o singură notă de şapte, la limba română, dar asta este